(Editura Polirom, 2003, traducere de Angela Hondru)

„O întâlnire nu este altceva decât începutul unei despărțiri” – e un proverb japonez, plin de poezie, care îți creează în neuronii stimulatori de emoții, senzația pe care ți-o imprimă în suflet și rațiune cartea lui Haruki Murakami, La sud de graniță, la vest de soare - senzație de care nu poți scăpa cu una cu două, cu o zi ce trece peste tine, cu o ploaie ce răpăie peste cabana de munte în care savurezi rândurile înscrise între coperți.

Ploaia aducătoare de povești de dragoste; ploaia care însoțește orice spasm al iubirii fizice și trupești; ploaia ai cărei stropi, înscriși cu versuri pline de ritm, se adună în adâncituri ude dând naștere unei elegii a iubirii ce ia forma unui roman.


Fotografiile sunt umbre. Ploaia e liniștită. Viața e așezată pe un portativ și scoate sunete melancolice.

Nu vreau să-i stric fumusețea decodificându-i subiectul, disecându-i personajele. Știu doar că de la Salman Rushdie încoace n-am mai întâlnit, până la Murakami, un autor care să lase atâtea urme în mine.
și brusc mi s-a făcut poftă și de Kar Wai Wong...













2 Comments to “Haruki Murakami – LA SUD DE GRANIȚĂ, LA VEST DE SOARE”

  1. Am citit si eu cartea acum 4 ani. Mi-a placut foarte mult ideea pe care autorul isi bazeaza naratiunea. O iubire inceputa in copilarie, capabila sa transceada timpul.
    Mi-a mai fost recomandata si "Padurea Norvegiana" a aceluiasi autor, nu am apucat inca s-o citesc.

    Numai urari de bine, imi place mult blogul tau, drept pt care am sa te adaug in blogroll-ul meu.

    o seara faina!

  2. Raluca B. says:

    multumesc frumos. ma bucura.

Leave a Reply