A apărut o eroare în acest obiect gadget


Societatea nord-americană e din păcate modelul la care “visează” aproape toate naţiunile de pe glob: de la noi din Balcani, care nu mai ştim cum să plecăm cât mai repede în America sau să facem şi aici la noi o Americă mai mică, cu “job”-uri cu denumire în engleza- americană, cu visul naţiunii de a ajunge la o societate de consum cu adevarat stabilă şi cu celebrele deja sărbatori mondiale Valentine’s Day şi Haloween (mai lipseşte poate Ziua recunoştinţei) până la triburile africane care poartă tricouri cu New-York Yankees sau L.A. Lakers. În momentul de faţă nu există alt “brand” mai bine vândut ca America, cu tot ce înseamnă ea.







Neil LaBute e poate dramaturgul care surprinde cel mai bine “subsolul” clasei de mijloc americane. El vorbeşte despre mucegaiul din pivniţele caselor identice cu gazon proaspăt tuns din suburbiile americane. Zâmbetul contrafăcut maschează “păcate” care clocotesc. E o frumuseţe superficială a cărei profunzimi sunt foarte urâte. LaBute reuşeşte să demaşte această minciună creând nişte personaje foarte reale si punând aceste personaje în situaţii foarte credibile, astfel “morala” rămâne în planul secund şi spectacolul, oamenii, situaţia şi textul revin în primul plan al teatrului.

Ieri/Merge un spectacol al Teatru 74 în parteneriat cu Municipiul Târgu-Mureș, în regia lui Adi Iclenzan, avându-i în distribuție pe Oana Porav-Hodade și Ciprian Mistean (absolvenți ai Universității de Artă Teatrală Târgu-Mureș), jucat și premiat în această toamnă la Gala Tânărului Actor de la Mangalia, se joacă în cadrul UNIDRAMA – INDEPENDENT LIGA, miercuri, 21 octombrie, ora 21.00.




El şi ea (soţul şi soţia) se întorc cu maşina spre casă de la aeroport. Ea a fost la un congres mai multe zile, şi acolo într-o seară şi-a înşelat soţul cu doi sau mai mulţi bărbaţi. El o ia de la aeroport şi începe chinul mărturisirii. Ea se simte vinovată şi vrea să-i spună, dar nu e destul de puternică şi nu merge niciodată până la capăt, punându-şi astfel soţul în situaţia de a îşi imagina tot felul de alte lucruri, mai puţin ceea ce s-a întâmplat. Ea încearcă să-i spună, el încearcă să înţeleagă.



El e un bărbat între 30 şi 40 de ani, timid, cu bun-simţ, foarte sensibil, meticulos şi chiar chiţibuşar, dar ceea mai mare calitate a lui e faptul că îşi iubeşte foarte mult soţia. Ea l-a mai înşelat, dar el a iertat-o de fiecare dată. Jumătăţile de adevăr care îi sunt oferite îl duc în pragul disperării, îl fac să treacă pragul apoi merge mai departe până la starea numită „perplex” (ajunge să oprească în spatele unei maşini parcate crezând că e într-o intersecţie şi să claxoneze maşina fără şofer din faţa lui ca să pornească). În cele din urmă află adevărul şi paradoxal e momentul în care e cel mai liniştit şi mai calm, pentru că acum ştie şi înţelege.



Ea e o femeie care nu se simte comfortabil în şablonul impus de societate (familie, prieteni, „icon” media), din această cauză nefiind mulţumită cu viaţa monotonă din suburbii. Pentru a se încadra totuşi în acest tipar al societăţii îşi înfrânează adevăratele ei simţiri şi dorinţe. Dar din când în când „explodează”, şi tot ce îşi suprimă în restul timpului cu mare efort, iese la iveală o forţă înzecită, rănindu-l pe singurul lucru bun din viaţa ei, acest bărbat care o iubeşte şi pe care îl iubeşte.



Leave a Reply